Anca Bob Healer vorbește, într-un interviu sincer pentru Real Talk by PrettyMama, despre transformările profunde pe care le aduce maternitatea, despre fricile care apar după naștere, nevoia de pauză și dificultatea de a renunța la ideea că o mamă trebuie să le facă pe toate perfect. Despre relația cu propriul corp, răni din copilărie, cuplu și momentul în care înveți că a cere ajutor nu este un semn de slăbiciune.
Pe internet, maternitatea arată adesea perfect. În realitate, este intensă, obositoare, vulnerabilă și plină de momente în care o femeie învață din mers cine este și ce are nevoie.
„Real Talk” este rubrica PrettyMama dedicată conversațiilor sincere despre maternitate — fără filtre și fără presiunea perfecțiunii. Despre iubire, frici, relații, vinovăție, vindecare și transformările prin care trece o femeie după ce devine mamă.
Invitata acestei ediții este Anca Bob Healer, care vorbește deschis despre experiența ei ca mamă și despre felul în care maternitatea a făcut-o să-și privească diferit propriile răni, relația cu mama sa, relația de cuplu și raportarea la sine. O conversație despre copleșire, acceptare, disponibilitate emoțională și despre dreptul unei mame de a se opri, de a respira și de a cere ajutor.

Pe Anca o găsești aici: https://www.instagram.com/anca.bob_healer/
PrettyMama: Care este adevărul despre maternitate pe care l-ai aflat abia după ce ai devenit mamă?
Anca Bob Healer: Faptul că nu aș fi fost de fapt niciodată pregătită cu adevărat să fac acest pas. Fiindcă oricât am încercat să mă pregătesc, nimic nu mă putea pregăti mai real decât experiența în sine.
PrettyMama: Ce parte din tine simți că ai pierdut după ce ai devenit mamă și ce parte nouă ai descoperit?
Anca Bob Healer: Atunci aș fi spus că am pierdut partea liberă din mine, care a descoperit muntele. Acum știu că nu am pierdut nimic, ci doar am câștigat. Că libertatea era doar închipuită și că adevărata libertate a venit din tot ceea ce am învățat despre mine și viață, de când am devenit mamă.
PrettyMama: Există un moment în care te-ai simțit complet copleșită ca mamă și nu ai spus nimănui?
Anca Bob Healer: Da, foarte multe momente. Fiecare etapă de creștere mi-a adus un nou și alt fel de a mă simți copleșită. Copleșirea nașterii, apoi a adaptării în noua viață. Copleșirea reîntoarcerii la muncă, apoi copleșirea intrării ei în comunitate și la școală.
PrettyMama: Care este presiunea legată de maternitate care te enervează cel mai tare?
Anca Bob Healer: Faptul că am simțit că trebuie să fie totul perfect și pus la punct. Și acest lucru este pe cât de neancorat la realitate, pe atât de toxic.
PrettyMama: Ce ai avea nevoie să audă mai des mamele, dar societatea spune prea rar?
Anca Bob Healer: Cred că până să vină de la societate, mamele au nevoie să audă de la familie și cei apropiați că este în regulă să ia o pauză și să respire.
PrettyMama: Cum s-a schimbat relația ta cu propriul corp după sarcină și maternitate?
Anca Bob Healer: Mi-a fost greu să accept unele schimbări și mi-am dat seama mai târziu că nici atunci când s-au corectat, nu mi-am mai dat voie să le văd pentru o bună perioadă de timp.
PrettyMama: Care este cea mai mare frică pe care maternitatea a scos-o la suprafață în tine?
Anca Bob Healer: Frica de a-mi pierde copilul, care s-a declanșat după naștere.
PrettyMama: Ce lucru faci diferit față de cum ai fost crescută tu?
Anca Bob Healer: Încerc să o ascult, să o înțeleg și să o ghidez în momentele dificile, chiar dacă de cele mai multe ori îmi oglindește propriile frici și temeri din copilărie. Ceea ce de multe ori s-a transformat în lucru interior cu mine.
PrettyMama: Ce te-a surprins cel mai tare la tine în rolul de mamă?
Anca Bob Healer: Faptul că nu am fost așa relaxată și liniștită, cum mi-am imaginat că voi fi înainte să fiu mamă :).
PrettyMama: Care este rana din copilăria ta pe care ai devenit mai conștientă că o porți după ce ai avut un copil?
Anca Bob Healer: Rana de respingere, atunci când mi-am dat seama că-mi este greu să ascult plânsul bebelușei mele.
PrettyMama: Ce te-a făcut maternitatea să înțelegi despre propria ta mamă?
Anca Bob Healer: M-a ajutat să îi înțeleg mult mai bine trăirile și acțiunile pe care înainte le judecam.
PrettyMama: Ce ai descoperit despre relația ta de cuplu după ce ai devenit mamă?
Anca Bob Healer: Că are nevoie de maturizare și că avem nevoie să ducem rolul de adulți într-o nouă etapă.
PrettyMama: Te-ai simțit vreodată vinovată că ai nevoie de timp pentru tine?
Anca Bob Healer: Da, de foarte multe ori în primii ani de viață. Apoi am descoperit că am dreptul și că este perfect în regulă să îmi ofer acel timp fără remușcări.
PrettyMama: Care este cel mai toxic mesaj pe care îl primesc mamele online astăzi?
Anca Bob Healer: Trebuie să mergi mai departe, orice ar fi. Dar adevărul este că nu trebuie. Trebuie să iei o pauză, să te centrezi, să ceri ajutor și să te uiți la ce poate fi schimbat.
PrettyMama: Există ceva ce ai jurat că nu vei face ca părinte și acum faci?
Anca Bob Healer: Nu am jurat, efectiv, dar cu siguranță mi-am spus multe, inclusiv că bebelusul va dormi singur :)). Ca mai apoi să doarmă cu noi de la 8 luni până la 8 ani.
PrettyMama: Ce nu mai tolerezi de când ai devenit mamă?
Anca Bob Healer: Nedreptatea. Mai ales cea îndreptată asupra fetiței mele.
PrettyMama: Ce înseamnă pentru tine o mamă „bună” astăzi?
Anca Bob Healer: O mamă disponibilă emoțional pentru copilul ei. Nu perfectă, dar aproape de el.
PrettyMama: Care este partea frumoasă a maternității despre care se vorbește prea puțin?
Anca Bob Healer: Sentimentul pe care îl ai atunci când îți alăptezi copilul.
PrettyMama: Peste mulți ani, copilul tău va fi adult și va vorbi despre tine într-o cameră plină de oameni care nu te-au cunoscut niciodată. Ce ai spera să spună despre felul în care l-ai făcut să se simtă?
Anca Bob Healer: Sper că va zice că am făcut-o să se simtă auzită și înțeleasă pentru ceea ce este.
PrettyMama: Dacă ai putea trimite un singur mesaj unei mame care se simte insuficientă astăzi, care ar fi acela?
Anca Bob Healer: Vreau să știi că faci totul cât de bine poți în fiecare moment și că vor fi momente în care nu vei fi mândră de acel bine. Dar că cel mai important este să continui să ți-l dorești.

Lasă un comentariu